despartire

Eram parca intr-un pelerinaj la o manastire ce purta hramul maicii domnului cu mai multi prieteni si tot purtam un bagaj dupa mine,dar parca nu aveam tinta si lumea era cam departe de noi.La un moment dat ajunsesem sa stam toti la o masa si prietenul meu imi reprosa o anumita chestie, nu ma lasa sa ii dau nici o explicatie si brusc au decis sa plece, i-am urmat singura si am ajuns cu totii ca la un capat de drum stancos unde era o prapastie despartita de o apa curgatoare destul de murdara.