Dorinta

Eram pe o banca in curtea unei biserici,cand pe langa mine au trecut o femeie cu sotul si copilul.Pe copil nu l-am vazut la fata dar avea in jur de 14 ani ,barbatul cam 50 de ani si femeia undeva pe la 40.Au intrat in biserica iar eu se facea ca eram un fel de ghid ... apoi ne-am asezat pe pardoseala bisericii din piatra si de undeva din dreapta era o lumina calda si frumoasa.Eu povesteam femeii cu o fierbinteala cat imi doresc de mult sa fiu cu fata cu care la vremea aceea vorbeam.Femeia se uita la mine zambind cand deodata o lacrima mare si alba ca un fulger i-a curs pe obraz si la scurt timp 2 stele sclipeau in cristalul ochilor ei -lucru ce m-a speriat tare .Am vrut sa o intreb de ce plange dar nu am mai apucat.Visul era color numai femeia avea o culoare maronie--alb.Apoi m-am trezit pe o banca(aceeasi pe care am stat)si fiind apusul soarelui ma leganam si cantam :CINE ESTE DUMNEZEU MARE CA DUMNEZEUL NOSTRU ,TU ESTI DUMNEZEU CARE LE FACI MINUNI.Trebuie sa spun ca barbatul acela care statea jos si privea o pictura de pe perete s-a intors si mi-a zambit frumos.Eu am reusit sa vad putin ca eram imbracat in reverenda.M-am trezit din vis cu fata spalata de lacrimi.