Iadul

Eram pe o specie de piramida facuta din niste barne de lemn... ne tineam bine, cu toate fortele. Eram mai multe persoane. Dedesupt era focul iadului si totul lua forma unui joc. Cine era cel mai tare castiga. Adica cel care rezista si nu cadea in foc. Ma luptam cu toate puterile sa ma tin si eram nevoita sa calc pe altii pe cap, pe maini, ca sa ajung in varful piramidei si sa ma salvez. La un moment dat o vad si pe sora mea in multime. Eram disperata. Nu vroiam sa cad si nici nu vroiam ca ei sa i se intample ceva. Imi era teama ca nu o sa fie destul de puternica sa reziste. La un moment dat am ramas numai ea si cu mine pe acele barne si abia atunci am inteles jocul cu adevarat... am fost pusa in situatia sa lupt impotriva propriei surori pt. a-mi salva pielea. Nu am acceptat acest lucru. Eram disperata. Ma \"durea sufletul\". Sufeream enorm din cauza asta si vedeam ca si ea sufera. Apoi ea imi zice: \"salveaza-te tu!\"... si s-a aruncat in foc. Am simtit ca innebunesc de durere. O durere imensa. :(( rnApoi m-am trezit.