Piticul

Am visat intr-o seara ca eram pe o autostrada din Finlanda si pe o parte a acestei autostrazi am vazut un lac,inconjurat de o padurice sa zic asa. Am auzit ceva urlet/strigat foarte demonic venind din partea aceea. Curioasa fiind, am coborat pe o poteca, ghidata de urletul respectiv. Pe o parte a acestei poteci era un cimitir, plin de statui de ingeri. Am tot mers pe poteca si am ajuns in fatza unui copac imens, de acesta atarna un pitic gri, cu pielea foarte ..zgrimtzuroasa, asa ca o scoarta de copac, care curgea din streangu respectiv. Avea o voce asa plina de durere si era atat de .. demonica vocea. M-am speriat si am fugit de acolo. Am urcat inapoi poteca,ajungand din nou la autostrada. Din departare vedeam venind doi oameni. Cu cat se apropiau de mine, imi dadeam seama ca erau parintzi mei cautandu-ma disperati . Ajunsi la mine, le spusesem ce vazusem, insistand sa coboare si ei sa vada, sa nu ma creada nebuna. Ii convinsesem sa coboare intr-un final. Cimitiru de care trecusem eu, cu statuile inger, toate erau sparte.. devastate sa zic. Si ajunsi la copacul respectiv, piticul nu mai era, era impachetat sub forma de patrat si avea o funditza alba, si m-am trezit. Atat de bizar o fost..