Munca silnica

Fusesem martorele (eu cu mama mea) unei crime pe strada ( mai multi mafioti trageau de mama focului in masinile de la semafor) si noi am putut sa scapam pentru moment. Ne au prins din urma si dintr o data m am trezit intr o masina cu mama si cu prietenul ei luandu ne ramas bun de la el caci aceiasi mafioti ne am pri s si de data asta chiar nu mai aveam ce face. Ma uitam pe geamul masinii ingrozita cum o gramada de oameni sfrijiti ( inghesuiti pe un teren care parea a fi parcare pe timp de zi)  de la atata truda nu se mai tin pe picioare. Strangeau furculite si linguri posibil din argint. Oamenii erau schimonositi la fata ( precum somalezii) si acoperiti de un fel de talc (pareau a fi imbracati cu un sac de rafie deasupra). Prietenul mamei ne spunea ca nu mai avem ce face, ca asta va fi viata de aici inainte , si isi lua ramas bun spunandu ne ca ne iubeste si eu incercam constant sa fiu oarecum recunoscatoare ca suntem inca in viata. Alinarea cea mai mare era ca sunt impreuna cu mama. Iesim neputincioase si ne intampina seful clanului care ma ajuta gentil sa cobor in masina, imi da un pahar cu vin, cheama pe cineva ca sa ma pregateasca pentru ce insemna noua mea viata.  Persoana mi se parea ingrozitor de grabita in ceea ce ma priveste, iar eu tot incercam sa ma eschivez. Mama, in spatele meu, isi acceptase deja soarta cu fruntea sus. M am trezit in momentul in care seful incuviintase dand din cap usor sa fiu dezbracata si data cu talc. Mi s a parut cel mai urat vis de pana acum!!! Traiam constant cu senzatia ca prin atata munca ce urma s o depun, nu voi mai avea decat cateva zile, iar in acelasi timp, speram ca intr o zi sa scap de acolo...