Exorcizare

Eram cu un barbat pe care il cunosc, undeva afara, intr-o zi cu lumina orbitoare. El era asa de ravasit, suferea foarte mult dintr-un motiv inexplicabil. Eu voiam sa il ajut cu toata fiinta mea si eram asa de disperata ca nu pot face nimic. La un moment dat l-am luat in brate, el s-a asezat in genunchi si si-a lipit crestetul capului de pieptul meu, iar eu il strangeam disperata la piept. Deznadajduita si cu o suferinta imensa am tipat tare de tot si mult, fara sa respir. Apoi ma-m tanspus in alt loc, intr-o incapere intunecata in care era un copil de vreun an care parca era posedat si care parca era cel care provocase suferinta barbatului. Am inceput sa ii vorbesc frumos si copilul, care era o fetita se tot indeparta de mine si se imblanzea si m-am adresat acestui copil cu numele Andreea. Visul se incheie cu acest copil care ma priveste fix, dar bland.rnrn