inmormantarea tatalui

participam la inmormantarea tatalui meu, care traieste, si care se desfasura in casa parinteasca a mamei mele, unde locuieste unchiul, fratele mamei. Tata era condus pe ultimul drum, il vedeam cu mana apropiata de fata, in timpul procesiunii eram impacata cu situatia. Cand am ajuns in dreptul casei unei matusi a mamei mele, pe fereastra o vedeam pe aceasta stând in casa, in pozitie aplecata, ca semn de respect, pana am trecut. Traiam o stare cu care eram impacata in sufletul meu, desi stiam ca am pierdut parintele cel mai drag. Si cand am plecat de acasa, si la biserica visam ca l-am pupat, de ramas bun, fara sa ma manifest cumva isteric, cu o parere de rau in suflet, dar acceptand situatia ca pe ceva ce se intamplase de la sine, ceva firesc. Celelalte persoane din jurul meu nu contau pentru mine, cel mai important era tata, pe care il vedeam in sicriu, cu mana in pozitie cumva pe langa cap, si imi amintesc ca l-am sarutat si pe mana, si pe fata. Visul s-a intrerupt brusc.