O călătorie ciudata

Eram cu mama si sora mea undeva, vara, întru-un loc destul de complicat...era si un bar in care erau doi ospatari imbracati in camasi rosii si care isi faceau treaba, stergeau pahare(persoane pe care le cunosc de la locul de munca), era si o statie in care locurile de așteptare erau asezate de sus in jos ca la teatru era si oarecum pustiu, parca era un câmp, se vedea si gardul spitalului (precizez ca locul se asemana cu un loc cunoscut mie, respectiv Bariera Traian din Galați ). Pe locurile de așteptare câteva persoane necunoscute mie, iar prin mijlocul locului treceau liniile de tramvai. Apoi mă vad cu mama si sora mea mai mică urcand in tramvai, dar nu oriunde, ci într-o camaruta mică de lemn la care ușa pe care urcasem avea un gemulet. Ușa ne-a fost închisă de un bărbat înalt, gras si transpirat care era cel care conducea tramvaiul. Drumul nu a fost lung, dar mi-a fost cald si îmi amintesc ca mama râdea, iar sora mea parca zambea. Când am ajuns la destinație prima oară am crezut ca e altceva dar am realizat ca e același loc de unde plecasem. Între timp pe bar aparusera niște pulpe de pui ca niște snitere si niște prajituri mari, rotunde acoperite de bomboane albastre. O domnisoara blonda care stătea pe locurile de așteptare cu alte doua batrane (locurile erau paralel cu barul) s-a luat de mama spunându-i ca de ce noi i-am luat din mâncare si privind apoi spre una din batrane a spus oftand: \"of, si eu când mă mai mărit mai mama?\"