Lumânări

Visul începe intr-o goana, graba de a ajunge într-un loc, iar pe drum, ratacita fiind, vad o curte (asimilata in vis cu un cimitir). Era o bucata de pământ înconjurată de un gard, ca acele parcele ce aparțin bisericilor. In curte erau foarte multe lumânări aprinse, ca un lan de grâu, doar ca erau lumânări. In vis consideram ca acele lumânări erau aprinse la vii, iar acestea se aflau pe jumătate din acea curte, restul terenului fiind un fel de pășune.
La “poarta” gardului, in zona dintre gard si sant, in afara curții, era un loc de lumânări pt morți/adormiți cu câteva lumânări aprinse. Era un grătar cu nisip si lumânări înfipte acolo, exact ca cele de la biserica, eu aflându-mă pe strada si privind spre acea curte.
Apoi, nu stiu de unde a apărut o punga cu mai multe pâini pe o masa, cum se duce la biserica de împărțit. Am furat/luat un colț de pâine si apoi am dat sa plec ca ma grăbeam sa ajung undeva, iar cand m-am uitat in urma am vazut tineri (fete si baieti) care s au dus la masa aceea cu pâine făcându-ma sa mi para rau ca am luat acea bucata de pâine deoarece consideram sa sunt necăjiți si înfometați. Uitându-ma mai bine la ei si am realizat ca erau îmbrăcați bine si ca fetele erau aranjate si ca nu erau deloc necăjiți. La final ma grăbeam sa ajung in acea locație, aflându-ma într-un taxi si întrebându-ma “De ce ma duc acolo?” (la locatia la care ma grăbeam sa ajung)